Home

abram abramut astileu auseu avram iancu balc batar biharia boianu mare borod bors bratca brusturi budureasa bulz buntesti cabesti campani capalna carpinet cefa ceica cetariu cherechiu chislaz ciuhoi ciumeghiu cociuba mare copacel cristiorul de jos curatele curtuiseni diosig dobresti draganesti dragesti finis gepiu girisu de cris hidiselul de sus holod husasul de tinca ineu lazareni lazuri de beius lugasul de jos lunca madaras magesti nojorid olcea osorhei pietroasa pocola pomezeu popesti rabagani remetea rieni rosia sacadat salard sambata sanicolaul roman sanmartin santandrei sarbi simian soimi spinus stei suncuius suplacul de barcau tamaseu tarcaia tauteu tetchea tileagd tinca toboliu tulca uileacu de beius vadu crisului varciorog viisoara sacuieni valea lui mihai vascau oradea







Promovare Imagine Publicitate

WikiTools.ro: Page Rank







 

Biserica ortodoxa Nasterea Sf Ioan Botezatorul din Bicacel

Biserica ortodoxa Nașterea Sf Ioan Botezătorul din Bicăcel

Biserica din Bicăcel cu hramul Nașterea Sf. Ioan Botezătorul a fost construită în anul 1932, în stil roman, sub formă de navă. Edificiul este zidit din piatră de munte. Iconostasul a fost pictat de profesorul Ioan Bușiția din Beiuș. Deși pictura prezintă o valoare artistică incontestabilă, totuși în ea apare un noncomformism față de iconografia și canoanele bisericești.


Biserica ortodoxa de lemn Bunavestire din Calea Mare

Biserica ortodoxa de lemn Bunavestire din Calea Mare

Biserica de lemn din satul Calea Mare, cu hramul Bunavestire, a fost construită în secolul al XVIII-lea, dar în anul 1964 a fost radical transformată. Vechea biserică era decorată în interior cu pictură murală, realizată în anul 1836 de zugravul bihorean Ioan Lăpușan. În prezent din aceasta se mai păstrează doar ușile împărătești și o icoană pictată pe lemn.


Biserica ortodoxa Sf Arh Mihail si Gavril din Carandeni

Biserica ortodoxa Sf Arhangheli Mihail și Gavril din Cărăndeni

Biserica din Cărăndeni cu hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavril a fost construită în anul 1936 din lemn de stejar cu pereții tencuiți. Prin forma și ornamentele specifice, edificiul prezintă caracteristicile stilului românesc, cu pridvor deschis în fața pronaosului și motive decorative.


Biserica ortodoxa Sf Ioan Botezatorul din Caranzel

Biserica ortodoxa Sf Ioan Botezătorul din Cărănzel

Biserica din Cărănzel cu hramul Sf. Ioan Botezătorul a fost construită între anii 1935-1937 în formă de corabie cu turn clopotniță la intrare. Pictura interioară este simplă, cu reprezentări de scene biblice executate de către un pictor necunoscut din Tinca.


Biserica ortodoxa Sf Arh Mihail si Gavril din Gepis

Biserica ortodoxa Sf Arhangheli Mihail și Gavril din Gepiș

Biserica din Gepiș cu hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavril a fost edificată între anii 1925-1928 în formă de cruce cu un singur turn și două clopote. Din punct de vedere arhitectural, construcția aparține stilului gotic. Picturile murale în stil oriental, de pe tavan și iconostas au fost realizate în ulei, de către profesorul Kovacs Adalbert din Oradea, în anul 1929.


Biserica ortodoxa veche Lazareni

Biserica ortodoxa veche Lazareni

Istoric
În memoria colectivă se păstrează amintirea despre Bisericuța de piatră din vechea vatră a satului Lăzăreni, care probabil a avut forma unei case țărănești cu dimensiuni și forme arhitecturale obișnuite unei asemenea case, cu fundație și elevație de piatră, acoperiș cu patru fețe, fără turlă și doar o cruce pe frontispiciu. În perioada 1692-1751, pe vremea voievodatelor domeniale, locuitorii satului Lăzăreni și-au construit o biserică de lemn.
Dintr-o inscripție de pe icoana de lemn ce o înfățișează pe Maica Domnului cu Fiul în brațe reiese că biserica din lemn din Lăzăreni a fost construită în anul 1751. Toate bisericile din lemn construite în această perioadă au forma fundației la fel, elevația și acoperișul, turnul cu patru fețe având două ferestruici sau o singură circulară pe fiecare față, iar linia de săgeată mai mică sau mai lungă cu crucea de lemn, ferestrele mici de aceleași dimensiuni fără pridvoare, cu exteriorul pereților de bârne sau lipiți cu pământ. Lungimea fundației era de 14 m, lățimea din față de 6,50 m, iar la altar de 5,40 m, înălțimea pereților laterali de 4,50 m și a boltei de 5,75 m. Aceste dimensiuni corespundeau unei populații care în 1869, care după statistica din acea vreme cuprindea 135 de case și 878 de locuitori. Tot în același an se consemna că satul avea o școală poporală.
Biserica era așezată pe locul Câmpul Bisericii, deal care domină satul. În plan longitudinal avea trei compartimente: pronaos, naos și absida. Intrarea se făcea pe latura nordică, o ușă joasă, îngustă unghiului de vedere, despre care se spune că ar fi fost adusă de la Bisericuța de piatră. Pronaosul sau „tinda femeilor” cu două uși, cea de la intrare și a doua spre naos printr-un perete despărțitor, cu un fel de ferestre mici prin care femeile urmăreau serviciul religios. Tinda era padimentată cu scândură de stejar, la fel tavanul cu înălțimea de 3 m, având o scară pentru accesul la clopotele din clopotniță. Scara de acces la turn era o grindă cu trepte sculptate. Turnul din lemn poseda o mică întrerupere de înclinație, o ruptură a pantei acoperișului de la turn, fapt ce îi dădea un aspect de conuri suprapuse, dând astfel o linie de eleganță a stilului gotic. Linia ascuțită a turnului răspundea unor necesități practice privind descărcările electrice, adăpostea clopotele la înălțime pentru propagarea sunetului la depărtări mari și corespundea necesității estetice în raport cu înălțimea dealurilor acoperite de păduri din jur.
Naosul avea formă dreptunghiulară. Lumina pătrundea prin câte două ferestre mici de la pereții laterali. Tavanul avea boltă semicilindrică, întărită cu arce, dubluri aparente, ascunse în pod. Era padimentat cu dulapi de stejar, pe margini erau lavițe din lemn. Aproape de altar erau două abside laterale cu strane pentru cântăreți și rafturi pentru cărți. În centrul pronaosului era o masă pe care erau așezate Sfânta Evanghelie și Sfânta Cruce, lângă care se afla un sfeșnic de lemn, ce se păstrează și astăzi. Pereții laterali purtau urmă de pictură, bolta imita cerul cu stele argintii pe fond albastru, în cele patru colțuri chipurile celor patru evangheliști ai Noului Testament, iar de boltă atârna un policandru.
Absida sau altarul avea trei ferestre mici, tavanul boltit, pictat cu stele argintii pe fond albastru. În interior erau masa de altar cu obiectele necesare canoanelor bisericești, odăjdiile, obiecte de orfrevărie: potir, linguriță, cruce, sfeșnic, cădelnițe, pirostrii, pânzeturi și covoare, ștergări, draperii, prapore, icoane cu ferecături.
Catapeteasma sau iconostasul despărțea naosul de absidă. Intrarea se făcea pe cele trei uși: ușa centrală (împărătească) numai pentru preot, și două uși laterale. Catapeteasma era împodobită cu icoane pictate pe lemn și pînză cu scene biblice. În fața ușilor împărătești se aflau două sfeșnice mari, fiecare cu câte trei brațe și câte un suport de icoane Iisus Hristos și Maica Domnului. La strană era așezat câte un prapore, la fel și în părțile laterale ale naosului.
Acoperișul bisericii era judicios proporționat să scutească de intemperii, înalt, cu aripile, înclinate. Atât bolta cât și baza turnului erau acoperite cu o învelitoare de șindrilă fixată pe șarpantă cu pante repezi și streșini proeminente. Crucea din vârful săgeții zvelte, pe cerul albastru, răsărită ca un semn al mântuirii dintre cununile de arbori, optimizează inimile oamenilor în orice timp, semn că meșterul popular a putut realiza din materialul modest o clădire ce impresiona și reținea atenția prin precizia sistemului de rezistență, rezolvat după metode transmise din tată în fiu, ce corespund arhitecturii contemporane a betonului, oțelului și sticlei.
Biserica din lemn din Lăzăreni a fost demolată în anul 1933, în locul ei construindu-se actuala biserică. Clopotele, din care unul de la Bisericuța de piatră au foat donate bisericii din comuna Roșiori, județul Bihor.
Din inventarul manuscriselor bisericii din Lăzăreni, Mitropolitul Vasile Mangra a predat Academiei Române cu valoare istorică deosebită următoarele: Geneza, Exodul, Regii, Daniil și Tobie, Palia de la Orăștie, Apostolul, Evanghelia și predici din Cazania lui Varlaam, Ciaslov, Octoih, Cartea de cântări a lui Szegedi Gergely/Ion Bradu, Copiști de cărți și manuscrise.


Biserica ortodoxa Lazareni

Biserica ortodoxa Lazareni

Biserica din Lăzăreni cu hramul Adormirea Maicii Domnului a fost construită între anii 1932-1934, în stil roman sub formă de corabie. Caracteristic acestei biserici este faptul că altarul nu este orientat spre răsărit conform uzanței canonice, aceasta din cauza terenului prea mic care nu a permis orientarea locașului de cult corespunzător normelor religioase.
Iconostasul a fost pictat de un pictor local, cu numele de Bogdan iar bolta este decorată cu picturi în ulei, executate de același pictor.
În biserică se găsesc diferite obiecte de valoare istorică-documentară: icoane, odăjdii, ștergare, obiecte ornamentale, cărți vechi de cult scrise cu litere chirilice, datând din secolul XVIII.


Biserica ortodoxa Adormirea Maicii Domnului din Miheleu

Biserica ortodoxa Adormirea Maicii Domnului din Miheleu

Biserica din Miheleu are hramul Adormirea Maicii Domnului și a fost construită între anii 1935-1937, în stil bizantin.



Pagina Facebook
Portal ortodox episcopiaoradiei.ro



www.crisulrepede.ro www.groupromo.ro


Realizare portal si hosting asigurat de Groupromo Publicitate Oradea - web design oradea publicitate online www.groupromo.ro